În anul 2015, antreprenorul francez Richard Faille a avut o idee genială. A lansat pe piața o bancnotă suvenir, ce reproduce cu o fidelitate mare bancnota euro. Are aproape toate elementele de siguranță ale bancnotelor reale și este tipărită cu aprobarea Băncii Centrale Europene. Însă, nu are valoare de circulație, valoarea acesteia fiind ”zero”. ”Zero Euro” sau ”Euro Souvenir” a prins la public și a devenit repede unul dintre cele mai inedite mijloace de promovare turistică. În 2021 existau deja peste 2500 de modele diferite din peste 30 de țări din Europa și nu numai. De curând, România a intrat și ea pe piață, S.C. Euro Suvenir România S.R.L. – entitatea ce deține drepturile de emitere a acestor bancnote suvenir, lansând trei modele diferite.
Proiectul ”Euro Souvenir” a venit după ce tot Richard Faille dezvoltase în 1996 un concept de medalii comemorative pentru diferite atracții turistice sau clădiri istorice. Au fost vândute peste 60 de milioane de medalii reprezentând peste 1500 de obiective turistice. Succesul acestora a garantat priza la public pe care o are în prezent proiectul ”zero euro”.
În aproape toate țările vest-europene, mai ales cele din zona euro, bancnotele ”euro souvenir” au fost primite bine de public. Obiective turistice de prim rang au văzut în acest proiect un mijloc de promovare turistică. În țări precum Franța, Germania, Spania, Italia, pentru unele obiective turistice a fost nevoie de ediții suplimentare a tirajelor inițiale.
Primele bancnote de tip ”euro souvenir” au fost lansate în Franța la 1 aprilie 2015. Erau de mărimea unei bancnote reale de 20 euro, avea de asemenea multe din măsurile de siguranță ale bancnotelor reale: filigran, fir de securitate, hologramă, cerneală specială, număr individual de securitate etc. Au fost puse în circulație 100 de modele diferite pentru tot atâtea obiective cultural-turistice din Franța. Valoarea unui astfel de suvenir era de 2 euro.
Toate bancnotele aveau o față comună cu un colaj de imagini ce reprezintă (de la stânga la dreapta) Poarta Brandemburg, Big Ben, Turnul Eiffel, Colosseumul, Sagrada Familia și Manneken Pis. Colajul de imagini este înconjurat de 12 stele, iar în partea dreaptă ne zâmbește Mona Lisa.
Treptat, proiectul s-a extins în Monaco (2015), Germania, Belgia, Spania (2016), Austria, Finlanda, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, San Marino (2017), Andora, Estonia, Irlanda, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Vatican (2018), Letonia (2019). În unele țări ideea a prins, cum ar fi Franța, Germania, Spania, Portugalia, Italia, Olanda, unde în fiecare an au fost adăugate noi modele sau au fost reeditate altele. În alte țări, se pare că proiectul nu a fost atât de bine primit de piața de souvenir-uri, printre aceste țări numărându-se Andora, Estonia, Letonia, Slovenia – cu o singură emisiune sau Grecia, Malta, San Marino ori Vatican – cu câte două emisiuni.
În afara zonei Euro, bancnotele ”euro souvenir” au apărut începând cu anul 2017 în țări precum Elveția (2017), Georgia, Rusia, Cehia (2018), Bulgaria, Croația, Norvegia, Polonia, România, Suedia, Turcia (2019), Anglia (2020). Și în afara Europei au apărut bancnote ”euro souvenir” în țări ca Arabia Saudită, Armenia, Australia, Brazilia, Canada, China, Cuba, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Statele Unite ale Americii, Haiti, India, Indonezia, Irak, Japonia, Peru și Qatar.
În multe țări ”cu tradiție”, fenomenul a devenit unul de amploare. De exemplu, în Spania, unde au fost lansate până în prezent aproximativ 90 de modele diferite, au apărut și albume – Eurosouvenirs Espana – care prezintă toate emisiunile, specificând pentru fiecare tirajul. Colecționari din întreaga lume au început să adauge la colecțiile lor numismatice și aceste bancnote de tip suvenir. Ba mai mult, s-a dezvoltat și o piață ”neagră” unde acestea se vând uneori la prețuri exagerat de mari. De exemplu, bancnota reprezentând Turnul Eiffel, printre primele puse în circulație, s-a vândut pe eBay cu prețuri cuprinse între 179 și 200 euro (bani reali!). Se pare că recordul este deținut de bancnota ce reprezintă stadionul Duisburg, ce s-a vândut cu 1000 de euro. Cam mult pentru o bancnotă pe care scrie ”zero euro”!
Revenind la România, prima bancnotă ”euro souvenir” sau ”zero euro” a fost emisă în 2019. Face parte din prototipurile făcute pentru fiecare țară în parte în momentul în care marca înregistrată s-a transferat la nivel european. Aceasta îl reprezintă pe contele Vlad Dracul având în spate castelul Bran. Ne place sau nu, aceasta este probabil cea mai cunoscută imagine în occident când vine vorba de România.
În presa românească a mai apărut informația conform căreia, la 1 decembrie 2019 avea să fie lansată ”prima bancnotă cu valoarea de zero euro” având efigia Palatului Parlamentului / Casei Poporului. Aceasta însă nu a apărut pe piață întrucât au fost semnalate probleme legate de nerespectarea dreptului de proprietate intelectuală.
În decembrie 2020, s-a înființat Euro Suvenir RomâniaS.R.L care e deținătorul dreptului asupra mărcii ”Euro Souvenir” pentru România. În 2021 au apărut deja primele bancnote emise la propunerea Euro Suvenir România. Acestea, trei la număr, promovează obiective turistice importante: cetatea Alba Carolina din Alba Iulia, masivul Bucegi și Castelul Károlyi din Carei.
Aflat la începutul anului la Carei, am primit din partea domnului Bikfalvi Zsolt – referent în cadrul Fundației Centrul de Promovare a Turismului Cultural ”Grof. Károlyi” un cadou inedit pe care l-am apreciat mult. Este vorba despre un plic imprimat cu textul ”BANCNOTA SUVENIR DE 0 EURO. CASTELUL KÁROLYI”. În plic, bancnota cu seria ROAE000159 pe care apare efigia Castelului Károlyi alături de blazonul nobiliar al grofilor Károlyi.
De asemenea, pachetul conține un fel de carte poștală, având pe o față o vedere aeriană a celebrului monument din centrul Careiului, iar pe cealaltă un text explicativ al obiectivului, scris în limbile română și engleză. În partea de jos a descrierii apare următorul mesaj: ”Această bancnotă este tipărită cu aprobarea Băncii Naționale a Franței și este securizată la standardele impuse de Banca Central Europeană, astfel: număr versiune – an, hârtie de bunbac; microimprimare (2 indicatori), hologramă, registru transparent, cerneală fluorescentă vizibilă, Simul Touch, codul șării, număr de serie (diferit pentru fiecare bancnotă), cerneală fluorescentă invizibilă (2 indicatori). Bancnota suvenir de 0 euro Castelul Károlyi a fost tipărită într-un tiraj de 5000 de exemplare. Acest produs este o marcă înregistrată. Producerea, multiploicarea și comercializarea este strict interzisă și se pedepsește conform legii. ” Sunt trecute și adresa de email (romania@esebanknotes.com) și pagina de facebook Euro Suvenir Romania.
Ca și colecționar, care am deja în portofoliu câteva zeci de ”zero euro” mă bucur să dețin și o astfel de bancnotă. Mă bucur și pentru faptul că iată, România se alătură celorlalte țări care apelează la un astfel de mijloc inedit de promovare turistică. Am vrut să știu mai multe despre proiectul Euro Suvenir România, așa că i-am rugat pe reprezentanții acestuia să ne dea mai multe amănunte: ”Designul se realizează de către imprimeria franceză pe baza imaginilor transmise de noi și a cererilor de îmbinare. Spre exemplu, pentru bancnota cu Bucegi noi am dat poze la rezoluția maximă cu masivul Caraiman, Sfinxul și Crucea Eroilor. Le-am cerut să ne ofere trei drafturi (toate combinațiile posibile de câte doua obiective). Noi am ales Crucea și Sfinxul. Pentru Castelul Károlyi a fost și mai simplu, și noi și cei de la castel am vrut stema și imaginea cu castelul.”
Multe din bancnotele emise deja pentru România, vorbim de cele trei – Cetatea Alba Iulia, Castelul Károlyi și masivul Bucegi – au luat deja calea străinătății, privând astfel iubitorii de euro souvenir care le-ar fi putut achiziționa de la obiectivele turistice în cauză. Vorbim de aproximativ 20% din tiraj, adică aproximativ 1000 de unități. De exemplu, bancnota cu Masivul Bucegi se vinde pe un site specializat din Slovacia cu 3,9 euro.
Reprezentant Euro Suvenir România: ”Preferăm să nu le vindem prin alte locuri pentru că, în fond, este vorba despre promovarea obiectivului respectiv. Dacă cineva vrea bancnota, o ia de la obiectiv. Nu e vorba numai de comerț, e vorba și despre promovare, despre dorința unui om de a merge în acel loc. Noi practic vrem să-i dăm un argument în plus pentru care să meargă în locul respectiv. Tirajele sunt stabilite la început și sunt corelate cu apetitul turistic al fiecărui obiectiv. Nu avem limită, dar avem obligația de a stabili un tiraj, pentru a nu crea impresia că e tipărit de câte ori e nevoie să iasă bine. Tirajul dă valoarea produsului, iar noi suntem mândri de asta. De aceea înscriem tirajul pe acele cartonașe care însoțesc produsul. De exemplu, pentru Bucegi și cetatea Alba Iulia tirajul a fost de 10.000 de bucăți, în timp ce pentru castelul Károlyi tirajul a fost de 5.000 de unități. Dacă va fi nevoie de o a doua emisiune, vorbim de Carei deocamdată, vom veni cu un model diferit, pentru că am scris deja pe cartonul ce însoțește bancnota tirajul de 5.000 de bucăți.”
Cea de a patra bancnotă ”euro souvenir” va apărea în luna martie 2022 și va avea imprimat pe ea Palatul Culturii din Iași. Va fi emisă tot într-un tiraj de 10.000 de bucăți. Conform reprezentanților Euro Suvenir România, până în 2024 vor fi emise 12 bancnote diferite. Printre entitățile cu care se poartă discuții în prezent sunt Cetatea Oradea, Timișoara Capitală Culturală Europeană 2023, Castelul Peleș, Mocănița Maramureș sau CSA Steaua București.
Cei interesați de achiziționarea unor astfel de bancnote suvenir, le pot căuta la distribuitorii din zona obiectivelor turistice vizate. De asemenea, se pot comanda direct de la distribuitor – Euro Suvenir România (eurosuvenirromania@yahoo.com) în loturi de câte 10 bucăți.
Nu ne rămâne să urmărim în timp cum se va dezvolta acest proiect. Să fie România una din țările în care turiștii să nu prezinte interes pentru un astfel de produs? Sau, urmând exemplul obiectivelor din Alba Iulia, Iași și Carei, tot mai multe entități – muzee, case memoriale, chiar și festivaluri, vor beneficia de acest modern mijloc de promovare.
Mirel Matyas
(Material publicat pe http://mirel-matyas.blogspot.ro)
[…] [1] Magazin Sălăjean […]